Educația ne deschide calea către o dezvoltare completă și echilibrată. Este un proces și o activitate care schimbă comportamentul unei persoane, orientând-o de la reacții instinctuale către un comportament matur. Educația modelează personalitatea noastră brută într-una cultivată, ajutându-ne să acționăm rațional în loc să răspundem impulsiv. Prin educație, ne îmbunătățim capacitatea de a gândi și de a lua decizii. De la începutul procesului educațional al copiilor, aceștia sunt învățați să acumuleze cât mai multe cunoștințe și să obțină performanțe cât mai ridicate în domeniul academic. Pentru a atinge aceste obiective, elevii sunt nevoiți să preia sarcini educaționale suplimentare, necorespunzătoare vârstei lor, iar acest tip de presiune le generează o sursă majoră de stres psihologic (Shakir, 2014).
Ce este anxietatea academică?
În primul rând, este nevoie să înțelegem ce este anxietatea. Anxietatea se referă la o stare de neliniște, tensiune sau disconfort marcată de frică, îngrijorare sau nesiguranță cu privire la un aspect al cărui motiv este, în general, neclar sau necunoscut pentru persoană. Poate implica o îngrijorare constantă față de evenimente viitoare, dar și reacții emoționale difuze la orice moment de alegere sau decizie (Hooda & Saini, 2017).
Anxietatea este clasificată frecvent în anxietate ca trăsătură (manifestată prin niveluri constante de activare emoțională în diferite contexte) sau anxietate ca stare (marcată de reacții emoționale variabile care apar ca răspuns la situații specifice – Owens et al., 2008). Anxietatea academică este un tip de anxietate particular, legat de context, în care elevii experimentează reacții cognitive, fizice și comportamentale legate de mediul educațional (Cassady, 2010). Poate apărea în situații punctuale (de exemplu, susținerea examenelor sau vorbitul în public) și în legătură cu anumite domenii de studiu, cum ar fi matematica sau cititul. De asemenea, anumite categorii speciale de elevi, cum sunt cei cu dificultăți de învățare, pot resimți în mod pronunțat anxietatea academică (Cassady, 2010).
Cum se manifestă anxietatea academică?
Printre simptomele anxietății academice se numără dificultăți de concentrare și atenție, sensibilitate exagerată, izolare socială, probleme de rezolvare a sarcinilor, instabilitate emoțională, îngrijorări excesive și evitarea activităților academice (Killu et al., 2016). Aceste simptome pot afecta serios abilitatea elevilor de a promova în activitățile școlare (Bryan et al., 2004) și, în lipsa intervențiilor, pot deveni tot mai severe în timp (Gierl & Bisanz, 1995).
Fishtrom et al. (2022) clasifică manifestările anxietății academice care se evidențiază printr-o varietate de simptome cognitive, fiziologice, emoționale și comportamentale. Simptomele cognitive includ o îngrijorare constantă legată de rezultatele academice și frica de eșec, împreună cu dificultăți de concentrare și menținerea atenției. Acestea pot îngreuna capacitatea de a gândi clar în timpul sarcinilor importante și de a rezolva eficient problemele academice. Simptomele fiziologice se manifestă prin tensiune musculară, palpitații, transpirație excesivă și oboseală. Mulți elevi se confruntă cu tulburări de somn, ceea ce le accentuează starea de oboseală și diminuează capacitatea de a face față cerințelor academice. Simptomele emoționale sunt adesea dominate de o teamă intensă de eșec și de sensibilitate excesivă la critici. Acestora li se adaugă o instabilitate emoțională, care poate varia de la anxietate crescută la episoade de tristețe, afectând echilibrul emoțional al elevului. Simptomele comportamentale sunt vizibile prin tendința de a evita activitățile școlare care generează anxietate, cum ar fi testele sau prezentările în fața clasei. În plus, elevii afectați de anxietate academică tind să se izoleze social, evitând interacțiunile cu colegii și retrăgându-se din viața de grup.
Cercetătorii sunt, în general, de acord că anxietatea academică nu este întotdeauna negativă. Un nivel moderat de anxietate poate fi chiar benefic, ajutând la menținerea motivației și a responsabilității și contribuind, în ansamblu, la un stil de viață mai echilibrat și împlinit (Donnelly, 2009). Fără o doză de anxietate, mulți oameni ar putea să nu aibă impulsul necesar pentru a acționa și a-și atinge obiectivele. Astfel, o anxietate academică moderată este importantă pentru a stimula elevii să studieze pentru examene și îi poate încuraja spre rezultate mai bune.
Totuși, s-a observat că anxietatea ridicată afectează capacitatea de concentrare și memoria, devenind un obstacol în performanța academică. Ignorarea anxietății academice nu este o opțiune dacă ne dorim o evoluție pozitivă a rezultatelor elevilor. Dacă nu este gestionată adecvat, aceasta poate avea consecințe negative și de durată, cum ar fi procrastinarea, performanțele scăzute și tendința de izolare față de colegi și alte activități sociale (Mattoo & Nabi, 2012).
Strategii de gestionare a anxietății academice
Există câteva abilități esențiale care contribuie semnificativ la reducerea anxietății deoarece oferă o bază solidă de pregătire și organizare, ajutând elevii să rămână concentrați și să își gestioneze eficient volumul de muncă. Hooda & Saini (2017) oferă și câteva exemple în cercetarea lor pentru gestionarea modului de acumulare a informațiilor. Aceștia atestă faptul că un sistem eficient de luare a notițelor este indispensabil pentru cursurile universitare, dar același sistem nu funcționează pentru toată lumea. Unii elevi preferă să ia notițe prin scris, alții preferă să folosească un laptop, iar alții înregistrează audio cursurile și își scriu notițele mai târziu, în ritmul lor. Alegerea metodei potrivite ține de experimentare și de identificarea tehnicii care li se potrivește cel mai bine. De asemenea, este util să se determine stilul de învățare al fiecărui elev. Unii învață cel mai bine ascultând, alții făcând activități practice, iar alții preferă să citească și să scrie. Dacă încearcă să învețe forțat într-un mod care nu li se potrivește, procesul de studiu devine rapid mai ineficient și mai stresant.
Pentru gestionarea anxietății academice, există mai multe tehnici și strategii care pot ajuta elevii să facă față stresului și să își îmbunătățească performanțele. Una dintre cele mai eficiente tehnici este gestionarea timpului și planificarea. Crearea unui program de studiu detaliat, care să implice împărțirea sarcinilor în pași mici și realizabili, poate reduce senzația de copleșire. Listele de sarcini sau aplicațiile de gestionare a timpului pot ajuta elevii să urmărească termenele limită și să își prioritizeze activitățile.
Tehnicile de respirație și relaxare sunt, de asemenea, foarte utile. Practicarea respirației profunde și lente poate reduce tensiunea fizică și poate calma mintea. O altă metodă eficientă este relaxarea musculară progresivă, care presupune contractarea și relaxarea grupurilor musculare specifice pentru a elibera stresul acumulat. De asemenea, pentru reducerea anxietății, mindfulness și meditația pot avea un impact semnificativ. Practicarea mindfulness-ului ajută elevii să se concentreze pe momentul prezent și să elimine gândurile îngrijorătoare legate de viitor. Meditația poate reduce anxietatea generală și poate îmbunătăți concentrarea pe termen lung. O altă tehnică utilă este restructurarea cognitivă. Identificarea și schimbarea gândurilor negative sau nerealiste, cum ar fi „Nu voi reuși niciodată să învăț tot” cu un gând mai pozitiv, precum „Voi învăța pas cu pas și voi face tot ce pot”, ajută la reducerea anxietății și creșterea încrederii în propria persoană.
Exercițiile fizice regulate sunt, de asemenea, un instrument important în reducerea anxietății academice. Activitățile fizice, cum ar fi mersul pe jos, alergatul sau yoga, ajută la eliberarea tensiunii și îmbunătățesc starea de bine generală.
În plus, odihna și somnul adecvat sunt esențiale pentru menținerea unui echilibru al stării mintale. Un program regulat de somn de calitate contribuie la prevenirea epuizării fizice și mentale, esențial pentru gestionarea eficientă a stresului.
De asemenea, aplicarea unor tehnici de studiu eficiente poate reduce semnificativ anxietatea. Împărțirea materialului de învățat în sesiuni mai scurte și mai frecvente ajută la prevenirea supraîncărcării și la gestionarea mai ușoară a materiei. Folosirea unor metode active de învățare, cum ar fi autoevaluarea și explicarea materialului altora, poate spori înțelegerea și reduce stresul legat de examene.
Cu toate acestea, suportul social joacă un rol crucial în gestionarea anxietății academice. Discutarea despre fricile și provocările academice cu prieteni, colegi sau profesori poate ajuta la reducerea stresului și poate oferi perspective utile. Participarea la grupuri de suport sau ateliere de sănătate mintală poate contribui la reducerea stigmatizării și la dezvoltarea unui sentiment de apartenență.
Rolul atelierelor de educație în sănătate emoțională pentru adolescenți
Atelierele din programul „Spațiu pentru Min(t)e” au un rol esențial în sprijinirea adolescenților în gestionarea anxietății academice, oferind un cadru securizant și informații valoroase despre sănătatea mintală. Prin sesiunile interactive, adolescenții învață să recunoască și să înțeleagă simptomele de anxietate și alte tulburări mintale, iar acest lucru le permite să identifice mai ușor ce se întâmplă cu ei și să aplice strategii de gestionare a stresului.
Prin informațiile oferite în cadrul atelierelor, elevii sunt familiarizați cu metode de combatere a stigmatizării și învață cum să caute ajutor specializat atunci când au nevoie. Atelierele abordează teme precum gestionarea emoțiilor, dezvoltarea rezilienței și promovarea unei imagini corporale sănătoase, toate acestea fiind factori importanți pentru prevenirea și reducerea anxietății academice.
Mai mult, prin activitățile din cadrul programului, adolescenții sunt încurajați să își cultive resursele interne și să conștientizeze semnalele timpurii ale problemelor de sănătate mintală, ceea ce le permite să intervină la timp și să gestioneze mai eficient dificultățile legate de performanța academică. Creșterea empatiei între elevi și promovarea unui mediu de susținere ajută la reducerea sentimentului de izolare asociat cu anxietatea academică, contribuind astfel la un mediu mai sănătos și mai echilibrat din punct de vedere emoțional.
Cum contribuie aceste ateliere la destigmatizare și sănătate mintală
Atelierele din cadrul programului „Spațiu pentru Min(t)e” contribuie semnificativ la destigmatizarea sănătății mintale prin abordarea deschisă și educațională a unor subiecte sensibile. Prin sesiuni interactive, adolescenții sunt încurajați să discute despre problemele legate de sănătatea mintală, precum anxietatea și depresia, într-un cadru sigur, fără teama de a fi judecați. Acest mediu favorizează normalizarea discuțiilor despre sănătatea mintală și reduce rușinea asociată cu apelarea la ajutor profesional.
Prin informarea și conștientizarea oferite în fiecare sesiune, adolescenții învață despre simptomele tulburărilor mintale, opțiunile de gestionare și resursele disponibile. Acest lucru ajută la combaterea miturilor și a stereotipurilor care adesea înconjoară sănătatea mintală, oferind o perspectivă mai realistă și mai echilibrată asupra acestora.
De asemenea, prin promovarea empatiei și sprijinului între elevi, atelierele contribuie la crearea unui mediu de susținere reciprocă, în care aceștia pot vorbi despre dificultățile lor și pot găsi ajutor la colegi sau specialiști. Aceasta ajută la reducerea izolării și a stigmatizării, iar prin educația psihoeducativă, adolescenții devin mai conștienți de importanța sănătății mintale și mai deschiși să caute ajutor atunci când este necesar.
În concluzie, atelierele nu doar că oferă informații valoroase, dar contribuie activ la schimbarea mentalităților și la crearea unui climat mai acceptant și mai înțelegător în privința sănătății mintale.
Concluzie
Anxietatea academică reprezintă o provocare majoră pentru mulți adolescenți, având un impact semnificativ asupra stării lor emoționale, performanței școlare și relațiilor sociale. Deși un anumit nivel de anxietate poate fi benefic, stimulând motivația și responsabilitatea, atunci când aceasta devine excesivă, poate împiedica concentrarea și performanța, având efecte pe termen lung asupra sănătății mintale. În fața acestei realități, este esențial ca elevii să învețe să recunoască semnele anxietății și să aplice strategii eficiente de gestionare, precum organizarea timpului, relaxarea și tehnicile de respirație, pentru a preveni impactul negativ al acesteia.
Atelierele de educație în sănătate emoțională, cum este programul „Spațiu pentru Min(t)e”, joacă un rol esențial în sprijinirea adolescenților în acest proces, contribuind la destigmatizarea subiectului și încurajând dezvoltarea rezilienței. Prin educarea tinerilor despre sănătatea mintală, prin încurajarea unui dialog deschis și prin dezvoltarea abilităților de a face față provocărilor academice și emoționale, aceștia încep să gestioneze mai bine stresul școlar. Astfel, pentru a combate anxietatea academică și pentru a promova un climat educațional mai sănătos, este crucial ca adolescenții să aibă acces la informații, suport și instrumente care să le permită să facă față provocărilor acestei etape a vieții.
„Cum putem identifica și gestiona anxietatea” reprezintă, de altfel, și una dintre temele pe care psihologii și psihoterapeuții Inocenți le abordează în cadrul programului Spațiu pentru MIN(T)E.
Ajută-ne să informăm și să ajutăm cât mai mulți adolescenți!
Ajută-ne să creștem o generație care își înțelege și gestionează emoțiile!
Donează pentru extinderea programului Spațiu pentru MIN(T)E AICI.
Bibliografie
Bryan, C. J., Bryan, A. O., Hinkson Jr, K., Bichrest, M., & Ahern, D. A. (2014). Depression, posttraumatic stress disorder, and grade point average among student servicemembers and veterans. Journal of Rehabilitation Research & Development, 51(7).
Cassady, J. C. (2010). Anxiety in schools: The causes, consequences, and solutions for academic anxieties (Vol. 2). Peter Lang.
Fishstrom, S., Wang, H. H., Bhat, B. H., Daniel, J., Dille, J., Capin, P., & Vaughn, S. (2022). A meta-analysis of the effects of academic interventions on academic achievement and academic anxiety outcomes in elementary school children. Journal of school psychology, 92, 265-284.
Gierl, M. J., & Bisanz, J. (1995). Anxieties and attitudes related to mathematics in grades 3 and 6. The Journal of experimental education, 63(2), 139-158.
Ho, H. Z., Senturk, D., Lam, A. G., Zimmer, J. M., Hong, S., Okamoto, Y., … & Wang, C. P. (2000). The affective and cognitive dimensions of math anxiety: A cross-national study. Journal for research in Mathematics Education, 31(3), 362-379.
Hooda, Madhuri & Saini, Anu. (2017). Academic Anxiety: An Overview. 807-810. 10.5958/2230-7311.2017.00139.8.
Killu, K., Marc, R., & Crundwell, A. (2016). Students with anxiety in the classroom: Educational accommodations and interventions. Beyond Behavior, 25(2), 30-40.
Morris, L. W., Davis, M. A., & Hutchings, C. H. (1981). Cognitive and emotional components of anxiety: Literature review and a revised worry–emotionality scale. Journal of Educational psychology, 73(4), 541.
Owens, M., Stevenson, J., Hadwin, J. A., & Norgate, R. (2012). Anxiety and depression in academic performance: An exploration of the mediating factors of worry and working memory. School psychology international, 33(4), 433-449.
Shakir, Mustafa. (2014). Academic anxiety as a correlate of academic achievement. Journal of Education and Practice. 5. 29-36.
Autor: psiholog Bogdana Busuioc
