Luna mai este dedicată conștientizării tulburării de personalitate borderline. Tulburarea de personalitate borderline (TPB) începe, de obicei, să se manifeste în adolescență și simptomele ei continuă și în perioada vieții de adult. Deși majoritatea informațiilor existente se concentrează pe adulți, începând cu manualele de diagnostic mai recente, TPB poate fi diagnosticată în rândul adolescenților care prezintă simptomele caracteristice timp de minimum un an.
Ce simptome pot sugera prezența tulburării de personalitate borderline?
În timp ce adolescența vine, în general, cu emoții mai intense și comportamente mai impulsive, în cazul adolescenților cu tulburare de personalitate borderline impulsivitatea apare mai degrabă ca modalitate de a gestiona emoțiile negative intense sau sentimentul permanent de abandon. Aceste simptome sunt puternice și durează mult timp, depășind experiența tipică din perioada adolescenței.
Un adolescent cu tulburare de personalitate borderline ar putea manifesta simptome printre care se numără:
- schimbări frecvente ale dispoziției
- teamă intensă de abandon
- frica de respingere
- dificultăți în gestionarea relațiilor, marcate de fluctuații în felul în care sunt percepute persoanele din jur
- imagine de sine fluctuantă
- furie
- sentimentul de gol interior
- comportamente impulsive sau riscante
- Autovătămare
- ideație sau tentative de suicid
Aceste aspecte afectează semnificativ viața de zi cu zi a adolescentului, având impact asupra mai multor planuri de activitate (școală, relații, timp liber, etc.).
Ce factori pot declanșa simptomele tulburării de personalitate borderline?
Tulburarea de personalitate borderline apare ca urmare a interacțiunii unui cumul de factori, care include factori genetici și experiențe de viață aversive în copilărie, cum ar fi abuzul, abandonul sau invalidarea experiențelor emoționale. Împreună, acești factori pot influența personalitatea, stilul de gândire și inclusiv structura și modul în care funcționează creierul adolescentului, conturând în unele cazuri simptome tipice tulburării de personalitate borderline. După ce acest tipar a fost format, el poate fi activat de experiențe de viață negative care apar de-a lungul vieții și menținut de modul în care adolescentul învață să se raporteze la felul în care funcționează lumea, felul în care funcționează el însuși și felul în care învață să reacționeze la propriile emoții.
Un element important este mesajul constant primit din exterior potrivit căruia emoțiile sunt rele, neîndreptățite, invalide sau periculoase. Acesta poate să aibă efectul paradoxal de a crește intensitatea emoțiilor, întrucât nu este văzută și adresată sursa emoției, iar emoția este pedepsită, ceea ce poate veni cu emoții negative suplimentare (cum ar fi vinovăție sau rușine cu privire la a avea emoția respectivă). Felul în care se răspunde adolescentului, cum ar fi invalidarea emoțională sau retragerea afecțiunii poate să ducă la creșterea atenției față de emoțiile negative ale persoanelor de care este atașat. Cu alte cuvinte, adolescentul poate să învețe că afecțiunea nu este ceva stabil și să fie foarte atent la semnale care ar putea indica pericolul pierderii relației cu persoana dragă. Pe fondul experiențelor emoționale anterioare, astfel de semnale ulterioare sunt percepute ca fiind atât de dureroase încât pot să împingă adolescentul spre comportamente de protest sau spre furie, spre încercarea de a menține persoana dragă aproape prin acțiuni care pot fi percepute ca fiind intense, și care reflectă, de fapt, teama puternică de abandon din spate.
Mituri despre tulburarea de personalitate borderline
În jurul tulburării de personalitate borderline există foarte multe mituri, cum ar fi faptul că persoanele cu TPB „vor doar atenție” prin comportamentele de autovătămare, sunt persoane „toxice” din cauza emoțiilor intense sau „încearcă să manipuleze” prin fluctuațiile în felul în care interacționează cu persoanele de care sunt atașate. Stigma nu face decât să conducă la rușine, care mai departe poate să împingă adolescentul să se izoleze sau să tindă să se critice în și mai mare măsură. Departe de a fi vorba despre comportamente intenționate, țintite spre a-i răni sau impresiona pe cei din jur, toate simptomele sunt expresii reale și valide ale unei suferințe dificil de gestionat. Semnele de tulburare de personalitate borderline sunt semnale serioase și valide ale faptului că adolescentul se confruntă cu stări intense și indică importanța îndeplinirii în mod sănătos a anumitor nevoi emoționale universal umane, cum ar fi siguranța emoțională, prezența unui atașament sigur, înțelegerea, validarea emoțională, apartenența sau încrederea în sine și în cei din jur.
Pentru persoanele cu TPB, emoțiile se simt, adesea, ca un val intens care împinge gândurile într-o spirală, în jurul ideii că nu merită iubire, că este ceva în neregulă cu el/ea, că persoana dragă va pleca sau îi va părăsi. În lipsa cunoașterii sau accesului la alternative mai benefice propriei persoane, comportamentele impulsive apar ca încercări de reglare a acestor stări puternice, iar intensitatea este atât de mare încât faptul că pe termen scurt îndeplinesc acest rol devine, pe moment, mai relevant pentru adolescentul cu TPB decât faptul că pot să îl pună în pericol sau să îl afecteze pe termen lung.
Strategii benefice de reglare a emoțiilor intense
Empatia, blândețea, susținerea adolescentului în a identifica strategii benefice de reglare a emoțiilor intense și de a dezvolta o imagine de sine marcată de flexibilitate, încredere și o atitudine înțelegătoare față de propria persoană pot susține starea de bine a acestuia. De asemenea, sprijinul în dezvoltarea unei vieți cu sens și împlinire poate avea un rol esențial. Este important ca adulții din jur să discute cu adolescentul, să îi ofere spațiu pentru a trăi și exprima emoții (atât pozitive, cât și negative, cum ar fi tristețea, furia sau teama), să ofere validare pentru faptul că are o emoție, să răspundă la emoțiile copiilor și adolescenților, nu doar atunci când sunt exprimate în mod intens, și să discute și exemplifice modalități utile de reglare a emoțiilor. Este de ajutor ca părinții și adulții importanți din viața adolescentului să aibă o prezență emoțională stabilă în viața adolescentului, să exprime acceptare necondiționată și apreciere pentru adolescent, alături de reacții dozate și relativ constante față de comportamentele adolescentului. Un alt aspect important este stabilirea împreună cu adolescentul a unor limite sănătoase și a unor consecințe adecvate în încălcarea acestora, consecințe care pot să vizeze reflectarea asupra comportamentului și a consecințelor acestuia, și care să nu amenințe cu pierderea relației cu părintele sau retragerea emoțională a acestuia. Nu în ultimul rând, este important ca părinții, profesorii și orice adult care observă semne de tulburare de personalitate borderline să le trateze cu seriozitate și să încurajeze adolescentul să meargă la un specialist (psiholog clinician, psihoterapeut, medic psihiatru pediatru), indiferent de intensitatea simptomelor. Poate fi important ca și familia să fie implicată în procesul terapeutic, aspect care se va stabili împreună cu specialistul.
Este relevant de menționat că e normal să nu reușim de fiecare dată să urmăm astfel de recomandări cu privire la felul în care relaționăm cu adolescentul, însă este importantă intenția de a face mici schimbări.
Intervenții psihologice în tulburarea de personalitate borderline
Există intervenții psihologice țintite pe a sprijini persoanele cu TPB să gestioneze cu mai mare ușurință emoțiile intense, să dezvolte tipare de gândire flexibile și să își îmbunătățească relațiile apropiate. Astfel de intervenții sunt terapia dialectică comportamentală (DBT), dezvoltată cu succes de Marsha Linehan, o persoană cu tulburare de personalitate borderline, precum și terapia cognitiv-comportamentală (CBT).
Adolescentul NU ”este”, ci ”are”
Nu în ultimul rând, adolescentul cu TPB nu „este borderline”, ci are o tulburare de personalitate borderline. Nu este definit de ea, ci este un set de caracteristici în plus, pe lângă a fi o persoană la fel de plină de vise, valori, îngrijorări, calități, cu tipuri de înghețată preferată ca orice adolescent. Odată ce primesc sprijinul în a deveni conștiente de resursele interne și externe pe care le au la dispoziție, adolescenții cu tulburare de personalitate borderline pot să se îndrepte cu mai mare ușurință spre viața pe care și-o doresc și spre relațiile de calitate de care au nevoie.
Resurse recomandate:
- Building a life worth living – Marsha Linehan
- Cum să-ți gestionezi emoțiile copleșitoare și să-ți recapeti autocontrolul. Ghidul practic de terapie comportamentală dialectică – Matthew Mckay
- Cum să-ți reinventezi viața – Jeoffrey Young & Janet Klosko
Bibliografie articol:
American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596
Bohus, M., Stoffers-Winterling, J., Sharp, C., Krause-Utz, A., Schmahl, C., & Lieb, K. (2021). Borderline personality disorder. The Lancet, 398(10310), 1528-1540.
Crowell, S. E., Beauchaine, T. P., & Linehan, M. M. (2009). A biosocial developmental model of borderline personality: elaborating and extending Linehan’s theory. Psychological bulletin, 135(3), 495.
Leichsenring, F., Heim, N., Leweke, F., Spitzer, C., Steinert, C., & Kernberg, O. F. (2023). Borderline personality disorder: a review. JAMA, 329(8), 670-679.
Lieb, K., Zanarini, M. C., Schmahl, C., Linehan, M. M., & Bohus, M. (2004). Borderline personality disorder. The Lancet, 364(9432), 453-461.
Niedtfeld, I. (2017). Experimental investigation of cognitive and affective empathy in borderline personality disorder: effects of ambiguity in multimodal social information processing. Psychiatry research, 253, 58-63.
Flasbeck, V., Enzi, B., & Brüne, M. (2019). Enhanced processing of painful emotions in patients with borderline personality disorder: a functional magnetic resonance imaging study. Frontiers in psychiatry, 10, 448876.
