Ce îți trece prin minte atunci când te gândești la suicid? Vin emoții de frică, tristețe, furie, vinovăție, rușine? Te gândești la șoc, criză, stres, suferință, disperare? Vine mai degrabă blamare sau înțelegere?
Reflectează pentru câteva momente la asta. Indiferent de ce ar veni în mintea ta, încearcă să privești asta cu curiozitate și cu o doză de blândețe. E un subiect dificil și de multe ori înconjurat de stigmă și rușine. În același timp, e un subiect important, iar contrar temerilor noastre, a discuta despre el nu accentuează, ci diminuează riscul.
Ce spun statisticile?
În 2021, suicidul era a treia cauză de moarte pentru persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani (OMS). Statistici anterioare arătau și că aproximativ 46,000 de adolescenți mureau anual în urma suicidului, fiind a cincea cauză de moarte în rândul celor cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani (UNICEF, pe baza OMS). Dincolo de aceste statistici sunt și multe tentative de suicid în rândul populației – se estimează 20 de tentative la fiecare suicid soldat cu moartea (OMS).
Cum pot identifica gândurile legate de suicid?
Ne putem imagina gândurile noastre ca pe niște nori pe cer, într-o mișcare continuă, schimbându-și conformația, venind și plecând. Oricare dintre noi poate avea gânduri trecătoare legate de moarte, de tipul cum ar fi dacă nu aș mai fi?. Totuși, pentru unele persoane astfel de gânduri pot fi mai mult decât nori trecători și să persiste mult timp în minte sau să devină din ce în ce mai concrete, sub formă de planuri sau impulsuri de a-și face rău. Greutatea lor poate începe să apese din ce în ce mai tare, norii negri să planeze amenințător. Uneori gândurile suicidare pot fi mai explicite, cum ar fi gândurile vreau să mor, nu mai vreau să fiu aici, ar fi mai bine dacă nu aș mai exista. Alteori pot fi mascate în forme precum celorlalți le-ar fi mai bine fără mine, sunt o povară pentru cei dragi, aș vrea să pot să dispar.
Factorii care cresc riscul pentru suicid
Unii factori pot crește riscul de suicid, cum ar fi:
- a avea o tulburare mintală, cum ar fi depresia, sau o condiție fizică, cum ar fi durerea cronică
- istoricul de tulburări mintale în familie sau probleme legate de abuzul de substanțe în familie
- anumiți factori genetici
- schimbări majore de viață, cum ar fi pierderea unui părinte
- anumite trăsături de personalitate, cum ar fi impulsivitatea, sau dificultăți de rezolvare de probleme
- tentativele anterioare de suicid
- consumul de substanțe
- experiențele aversive în copilărie
- sentimentul de lipsă de speranță
- a fi victima violenței, cum ar fi violența emoțională, fizică sau sexuală, bullying
- calitatea scăzută a relațiilor cu cei din jur
- izolarea socială și sentimentul de izolare
- perceperea faptului că persoana este o povară pentru cei din jur
- accesul la metode de a-și face rău
- factori care țin de comunitatea în care locuiește persoana, cum ar fi nivelul de stigmă sau accesul redus la servicii de specialitate
Suicidul poate afecta pe fiecare dintre noi în multe feluri, fie că ai tu însăți/însuți gânduri legate de a nu mai fi, una dintre persoanele apropiate ție suferă în acest fel sau ai pierdut pe cineva drag în urma suicidului.
Ce să faci atunci când ai gânduri legate de suicid
Dacă ți-au trecut (și rămas) gânduri legate de suicid prin minte, asta nu înseamnă că ești o persoană slabă, fără voință sau nerecunoscătoare. Gândurile legate de suicid sunt o metodă a minții noastre de a căuta evadarea dintr-o situație în care se simte blocată, de a găsi soluții în contexte în care simte că nu mai poate continua, în condițiile în care alte opțiuni se simt a fi inaccesibile sau ineficiente. De multe ori, dorința de a muri nu este dorința ca viața să înceteze, ci dorința ca suferința să înceteze.
Dacă te confrunți cu gânduri sau intenții legate de suicid, probabil că simți că te afli într-un context extrem de dificil. Poate că simți că nu mai are rost, că disperarea este prea intensă sau durează de prea mult timp să mai existe speranța ca ceva să se schimbe. Probabil că o mare parte din tine se simte copleșită de aceste gânduri. Dacă te uiți dincolo de ea, dacă faci un pas în spate, poate că mai este, însă, acolo și o altă parte – uneori mai mică, mai timidă și totuși uneori foarte prezentă. O parte din tine care se agață de speranța că poate fi mai bine, de amintiri plăcute, de senzații frumoase cum ar fi gustul înghețatei sau mângâierea caldă a soarelui de primăvară. Acestei părți ce îi vine să facă?
Atunci când îți este greu să cultivi speranță, încearcă să începi cu a avea curiozitate. Curiozitate față de viitor, față de cum continuă lucrurile pentru tine sau pentru cineva drag, pentru personajul tău preferat dintr-un serial, pentru câinele vecinilor. Găsește ceva ce îți dă sens sau îți dă bucurie. Cel mai important, caută ajutorul celor din jur – al prietenilor, al familiei, mai ales al unui specialist. Există modalități prin care poți traversa mai ușor această perioadă și nu trebuie să o traversezi singur/ă. În terapie, poți dobândi modalități prin care să gestionezi mai ușor lucrurile cu care te confrunți, astfel încât să poți continua să privești viața cu curiozitate și disponibilitate. Poți învăța să găsești soluții pentru probleme sau situații dificile, precum și strategii de reglare emoțională pentru momentele în care stările tale se simt foarte intense. Poți exersa abilități sociale pentru a te reapropia de cei din jurul tău sau a cunoaște persoane noi. Poți identifica visele tale demult abandonate sau poți căuta vise noi și să faci pași înspre ele. Poți învăța să te scalzi în momentul prezent, să faci un pas în spate atunci când gândurile sunt prea intense și poți redobândi sentimentul de autonomie și puterea de a alege. Poți și să privești în jur, să găsești persoane care te inspiră și care te motivează să continui. Un exemplu este Marsha Linehan, care în autobiografia sa „Building a life worth living” vorbește despre parcursul ei de la o adolescentă internată în spitalul de psihiatrie, cu risc extrem de suicid, la psihoterapeutul care a construit o formă de terapie cu impact semnificativ la nivel global, terapia dialectic-comportamentală, folosită și pentru persoanele cu gânduri sau tentative suicidare.
Ce să faci atunci când cineva drag ție se confruntă cu gânduri legate de suicid
Dacă cineva drag îți dezvăluie astfel de gânduri sau observi semne cum ar fi faptul că începe să se retragă, să renunțe la activități care îi plac, să aibă acțiuni mai impulsive sau riscante față de propria persoană, să exprime faptul că el/ea sau viața nu are niciun rost sau rol, că este o povară pentru ceilalți sau că nu are speranță pentru viitor, încearcă să nu ignori aceste semne. Chiar dacă se simte incomod, este important ca aceste lucruri să fie discutate. Pune întrebări deschise, cu un ton cald, exprimând preocuparea ta față de cel sau cea dragă ție și intenția de a-i fi alături. Încurajează căutarea de sprijin specializat și cultivă speranța faptului că lucrurile se pot îmbunătăți, că stările sunt temporare și viitorul este încă o posibilitate.
Putem tinde să ne simțim furioși față de o persoană dragă care se confruntă cu gânduri suicidare. Putem simți trădare, dezamăgire, neîncredere. Acestea sunt, de multe ori, carapacea care înconjoară emoții mai dureroase cum ar fi teama foarte puternică de a pierde persoana dragă, confuzia, tristețea profundă față de suferința sa, vinovăția față de a nu putea face mai mult sau singurătatea. Orice simți este o reacție umană care are sens. Această experiență este una prin care treci și tu alături de persoana dragă. Pe măsură ce încerci să fii acolo pentru el sau ea, oferă-ți timp și pentru tine. Caută sprijin, apelează la cei din jur și la ajutor specializat. A fi alături de o persoană care are gânduri suicidare este foarte important, iar în același timp poate să ducă la depășirea propriilor limite. Trasează-ți limitele, păstrează-ți rutinele, activitățile plăcute, sensul vieții și pofta față de propria viață. Ai grijă de tine și de nevoile tale.
Ce să faci atunci când ai pierdut pe cineva drag în urma suicidului
Dacă ai pierdut pe cineva ca urmare a suicidului, procesul de doliu poate fi foarte complex și înconjurat de multă confuzie, remușcare, sentimente contradictorii și fluctuante. E normal să te simți așa. Încearcă să îți oferi răbdarea, înțelegerea și blândețea pe care persoana pe care ai pierdut-o ți le-ar dori. Învață să te reconectezi cu cei din jur, cu viața, cu amintirile plăcute cu persoana dragă. Caută ajutorul unui specialist dacă doliul se prelungește și se simte copleșitor.
Factori de protecție
Există lucruri care ne sprijină să rămânem în viață, cum ar fi:
- abilitățile de rezolvare de probleme
- sentimentul că aparținem unei comunități, cum ar fi una religioasă, comunități de oameni care practică anumite sporturi, apreciază un artist sau merg la festivaluri, etc.
- acces la sprijin comunitar și resurse
De asemenea, prezența unor motive importante pentru a trăi, cum ar fi: pentru cei dragi, pentru a urma o anumită carieră, pentru anumite experiențe frumoase sau locuri pe care persoana vrea să le viziteze poate avea un impact pozitiv.
Cultivarea recunoștinței și contribuția în comunitate (de exemplu, prin voluntariat) sunt, de asemenea, resurse benefice.
Unele dintre principalele punți de sprijin pentru fiecare dintre noi, indiferent dacă ne confruntăm sau nu cu gânduri legate de suicid sunt sprijinul celor din jur și conexiunea autentică. Grija. Prietenia. Acceptarea. Înțelegerea. Bunătatea. Autodezvăluirea. Curajul. Speranța. Comunicarea. Empatia. Deschiderea. Apropie-te atât cât poți și îți face bine. Întinde mâna. Cere și oferă ajutor. Vorbește. Întreabă. Ascultă.
Resurse
Linie telefonică – TelVerde Antisuicid 0800801200 este o linie telefonică apelabilă gratuit de pe teritoriul României, din principalele rețele de telefonie fixă și mobilă, VINEREA, SÂMBĂTA ȘI DUMINICA DE LA 19:00 LA 7:00.
https://dingrijapentrucopii.gov.ro/1/
https://www.centracare.com/blog/2023/august/take-the-connection-challenge-for-suicide-preven/
https://www.gbhoh.com/is-it-normal-to-have-suicidal-thoughts-knowing-when-to-reach-out/
https://www.instagram.com/p/CXrsKSss6B8/
Bibliografie
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/suicide
https://www.unicef.org/media/114636/file/SOWC-2021-full-report-English.pdf
https://www.who.int/health-topics/suicide#tab=tab_1
https://www.cdc.gov/suicide/risk-factors/index.html
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/teen-suicide
https://iris.who.int/bitstream/handle/10665/341726/9789240026629-eng.pdf?sequence=1
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3130348/
