Fundatia Inocenti - Romanian Children's Relief

4 days ago

#InspiratiaZilei #Resurse

De Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, Ana-Maria Ioniță, psiholog în cadrul programului "Viața Copilului" de la Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu, ne împărtășește câteva dintre experiențele și învățăturile desprinse din lucrul direct cu micuți cu autism.

🌷 2 aprilie - Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

Ana-Maria Ioniță - psihoterapeut:
A promova conștientizarea autismului nu înseamnă doar transmiterea către oameni a unor informații corecte din punct de vedere științific despre această tulburare, iar o definiție ca la carte despre ce implică aceasta din punct de vedere neurologic și psiho-social, nu este deloc îndeajuns.
Să conștientizezi autismul înseamnă, dincolo de toate, să fii atent, să observi și să vezi, cu toată ființa, ce se află în spatele diagnosticului, cine și cum este persoana suferindă, precum și familia acesteia, care, de cele mai multe ori, devine un călător nedezlipit pe parcursul deloc ușor al bolii.
În ultimii 3 ani, am avut contact cu mulți copii cu autism, precum și cu familiile lor, atât în practica privată, cât și pe secția de Neurologie a Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu din București, în cadrul programului de suport al Fundației Inocenți. Acest contact a lăsat în urma lui multe învățături, pentru care voi fi veșnic recunoscătoare. Am învățat că:

☀️ Toată dezvoltarea umană se bazează pe răbdare. Odată ce iei parte la realitatea unui copil cu autism începi să vezi mult mai în detaliu tot ceea ce există. Îmi amintesc de un copil care a avut nevoie de câteva săptămâni pentru a reuși să își lege șireturile, ceva atât de banal pentru restul lumii... Doar așa, văzând în slow-motion un proces de acest gen, ne dăm seama de răbdarea și complexitatea care stă la baza existenței noastre.

✨ Relația noastră cu natura ar trebui să aibă loc prin fascinație. Nicio altă persoană nu mi-a arătat lucruri atât de frumoase despre natură precum au făcut-o acești copii: bucuria și dorul de a atinge niște frunze, de a arunca o piatră, de a te da în leagăn, precum și frica de a face uneori asta, pentru că unii din ei evită extrem stimulii. Oricum ar fi, și prin frica aceasta tot descoperim același mesaj: natura e aici și natura e vie.

💫 Există un sens în spatele oricărei stereotipii sau fixații. Acești copii se confruntă adesea cu astfel de probleme, însă, dacă vezi mai departe de ele, vei descoperi că există un pattern la baza formării acestora, care are mult sens, bazat pe nevoia de siguranță.

🌻 Nu e nevoie să vorbim ca să fim în contact. Mulți dintre acești copii sunt non-verbali sau au probleme evidente în înțelegerea sau exprimarea cuvintelor, însă pot compensa, prin a fi experți ai tăcerii și ai gesturilor, descoperind, astfel, cât de importantă și frumoasă este liniștea dintre doi oameni.

⭐️ Agresivitatea are în spate, de cele mai multe ori, o mare durere. Nu toți copiii cu autism se manifestă agresiv, însă am întâlnit de-a lungul timpului și copii care își exprimau suferința astfel. Am întâlnit copii care mi-au rupt una din bluzele preferate (dar acum am cusut o inimioară pe ea și e mai drăguță 🥰 ), care m-au tras de păr sau care m-au mușcat de mână. Am înțeles, după un timp, că la baza acestor manifestări era durerea incapacității de a fi în contact cu celălalt, durere pe care, în momentele acelea, o activasem și eu, cumva. Acești copii au darul de a ne aminti cât de important e să fim prezenți și în contact cu nevoile celuilalt, cât de multă durere poate produce lipsa întâlnirii adevărate între două persoane.

🌟 Importanța echilibrului dintre conformism și rebeliune. Avem cu toții nevoie de repere pentru a ne simți în siguranță. Acești copii ne arată cel mai bine efectul lipsei regulilor, ce haos distrugător poate produce lipsa disciplinei, de la cea exterioară, la cea interioară. Însă, totodată ei ne amintesc și de faptul că uneori avem nevoie de a ne manifesta “spiritul liber”, de a râde, de a plânge, de a trânti o ușă atunci când simțim, de a dansa, de a țopăi, de a ne juca cu mâinile în pământ. De a protesta atunci când ne sunt încălcate drepturile de către alți oameni, de a ne apăra atunci când suntem răniți, de a ne exprima liber.

🌼 Familia poate avea o forță incredibilă de sacrificiu. Toate familiile acestor copii pe care le-am întâlnit depun un efort considerabil în a-i ajuta. De la mari eforturi financiare (pentru că terapiile sunt multe și extrem de costisitoare), la schimbarea totală a stilului de viață (devin un fel de co-terapeuți, care au nevoie să aplice și acasă tehnicile învățate de la specialiști), unii își mai iau un serviciu, sau din contră, renunță și stau acasă pentru a-și ajuta copilul... plus multă, muuuultă răbdare și efort în a-și înțelege emoțional copilul, precum și lupta de a-și aminti să mai fie și bărbat sau femeie, pe lângă mamă sau tată.

Le sunt extrem de recunoscătoare persoanelor cu autism și sunt sigură că ele sunt de fapt niște eroi, iar prin suferința lor specială ne amintesc de toate aceste lucruri esențiale ale vieții.

Îți mulțumim, Ana-Maria, pentru gândurile și experiențele împărtășite!

#FundatiaInocenti #ViataCopilului #ChildLife ... See MoreSee Less

Fundatia Inocenti - Romanian Children's Relief

5 days ago

#Resurse

3 idei pentru părinți liniștiți 😊

Perioada aceasta poate fi una cu multe provocări din toate punctele de vedere. Ce avem de făcut în calitate de părinți?

Bianca Sopon, psiholog în cadrul programului "Viața Copilului" de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanie Cluj-Napoca vine în ajutorul nostru cu câteva idei importante de pus în practică 💖

👪Trei idei pentru părinți liniștiți 👨‍👩‍👧

Bianca Sopon:
Părinții mai liniștiți reușesc să facă față cu mai mult succes provocărilor și să arate modele sănătoase de relații copiilor lor.
Rolul de părinte vine cu multă satisfacție, dar și cu provocări. Uneori e posibil să reacționăm mai puțin potrivit. Fiecare părinte ajunge să pățească asta, dar nu înseamnă că este capătul lumii. Fiecare experiență ne învață lucruri prețioase atât despre noi cât și despre copiii noștri.

❓ Întrebarea e: cum să privim aceste experiențe și să învățăm din ele pentru a fi părinți mai liniștiți?

🧚 ‍1️⃣ Reglarea emoțiilor- adesea avem impresia că dacă am avea copii mai ”cuminți” am putea și noi să ne păstrăm calmul. Adevărul este însă că abilitatea de a fi calm vine din interiorul nostru. Nu putem controla absolut tot ce face copilul sau caracteristicile lui, dar putem controla ce facem cu propriile emoții.
În momente mai dificile (ex. crize de furie, plâns) e nevoie să ne oprim pentru un scurt timp și să ne uităm atât la emoțiile lor, cât și la ale noastre. Înainte de a acționa în orice fel sau a corecta copilul, cel mai bine luăm o pauză de gândire și liniștire. În această pauză putem face ceva ce ne ajută pe noi să ne liniștim fizic și mintal/ emoțional și apoi să ne facem planul de acțiune. Când suntem nervoși sau triști nu putem funcționa la capacitate maximă. Dacă noi abordăm copilul cu calm, nu numai că vom rezolva situația mai bine, dar vom oferi și un model bun pentru copil.

🧚 2️⃣‍ Conectarea- copilul are mai multă încredere în noi și colaborează mult mai bine cu noi dacă ne facem obiceiul de a ne conecta cât mai des. Această conectare înseamnă pe lângă apropierea fizică și a-i arăta copilului că încercăm să vedem și să înțelegem lumea prin ochii lui. Putem face asta prin a creea ritualuri pe placul nostru și al copilului în care să avem acest timp special de conectare (timp de joacă, plimbări scurte în anumite momente din zi etc.). E important să privim cu mintea deschisă de ce are nevoie copilul (în funcție de caracteristicile vârstei lui) și să fim prezenți cu toată atenția și inima noastră când suntem cu el. Acest timp este deci și pentru a ne bucura împreună și de copilul nostru!

🧚‍♀️ 3️⃣ Îndrumare, nu control- Copiii au nevoie de limite pentru a crește echilibrat și adaptat în această lume. Adultul are rolul de a-i învăța despre aceste limite. Din modele moștenite de la generațiile dinaintea noastră am învățat că prin pedeapsă sau ”a ne impune autoritatea” putem face lucrul acesta. Din păcate, prin aceste ”tehnici”, îl învățăm pe copil că dacă nu face lucrurile în anumite feluri e ”rău”, că trebuie să fie ”bun” doar când îl vede cineva anume și că nu are control asupra propriilor trăiri și comportamente. Îndrumare înseamnă a impune limite clare cu toată dragostea și bunăvoința pentru copiii noștri. Îndrumare înseamnă a conștientiza emoțiile și părerile copiilor față de limitele noastre (conectare), a ne menține calmul când aceste emoții sunt puternice și a aplica limita stabilită până la capăt. Cum poți pune limite cu blândețe: dai opțiuni copilului (alese de tine), limitezi negocierile în mod clar, te aștepți ca limita să nu fie pe plac și faci față emoțiilor puternice cu calm.

Resurse:
* ”Părinți liniștiți, copii fericiți” - Dr Laura Marcham
* ”The Story of Human Development” - Debra Poole PhD

* Programul de suport psiho-social "Viața Copilului" de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanie Cluj-Napoca este susținut de Fondation d'Harcourt.

#FundatiaInocenti #ViataCopilului #ChildLife
#StamAcasa #StayHome #StaySafe #TuramMotoareleCreativitatii ... See MoreSee Less